În ultimii ani, Moldova apare tot mai des în titlurile știrilor ca un punct strategic pe drumul către cetățenia europeană. Datorită poziției geografice avantajoase și a legislației relativ liberale în domeniul imigrației, această țară devine un tranzit atractiv pentru cei care doresc acces la UE.

Prin „tranzit” se înțelege cel mai frecvent obținerea cetățeniei moldovenești ca o etapă intermediară înainte de solicitarea pașaportului unui stat membru al Uniunii Europene — în special România, cu care Moldova are legături istorice și juridice strânse. Această abordare generează reacții mixte în cadrul UE: pe de o parte, este o strategie legală; pe de altă parte, poate fi percepută ca o „ocolire” a regulilor pentru a obține pașaportul european.

În acest articol vom analiza cum funcționează acest mecanism, cum este perceput în Europa și ce consecințe juridice și geopolitice poate avea extinderea unei astfel de practici.

Cum funcționează „tranzitul” prin Moldova către cetățenia UE?

Termenul „cetățenie de tranzit” în contextul Republicii Moldova se referă la utilizarea strategică a pașaportului moldovenesc ca etapă intermediară pentru obținerea ulterioară a cetățeniei unui stat membru al Uniunii Europene — cel mai frecvent România, Bulgaria sau chiar Austria. Această schemă se bazează pe posibilitățile legale oferite atât de legislația moldovenească, cât și de cea europeană.

Principalele căi de obținere a cetățeniei moldovenești:

  • Repatrierea — cea mai rapidă metodă pentru persoanele ale căror strămoși au trăit pe teritoriul actual al Moldovei.
  • Naturalizarea — posibilă după 8 ani de rezidență (sau 5 ani în cazul căsătoriei cu un cetățean moldovean).
  • Programele de investiții — au fost active anterior și ofereau acces accelerat, dar sunt suspendate din 2020.

După obținerea cetățeniei moldovenești, apar numeroase oportunități:

  • Acces fără viză în spațiul Schengen, Turcia, Marea Britanie și altele.
  • Procedură simplificată pentru obținerea cetățeniei române, dacă există dovezi de origine din Basarabia istorică — relevantă pentru o mare parte dintre noii cetățeni moldoveni.
  • Posibilitatea de a face afaceri, de a studia și de a călători liber în Europa.

De ce este avantajos?

Pentru mulți cetățeni din țările CSI, Orientul Mijlociu sau Asia, traseul prin Moldova este o metodă legală și relativ rapidă de a obține drepturile unui cetățean european. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul instabilității politice și economice din diverse regiuni.

Riscuri geopolitice și interesele UE

Cresterea popularității Moldovei ca țară de tranzit către cetățenia UE provoacă îngrijorare în capitalele europene. Motivul nu este doar numărul tot mai mare de noi cetățeni cu acces „ocolitor” în spațiul Schengen, ci și procesele geopolitice profunde în care Moldova joacă rolul de tampon între UE și spațiul post-sovietic.

Precedente care îngrijorează Bruxelles-ul:

  • Cipru, Malta, Bulgaria — au fost anterior criticate și supuse presiunilor din partea Comisiei Europene pentru „pașapoartele de aur”, prin care cetățenia UE era acordată în schimbul investițiilor, fără verificări adecvate.
  • UE se teme că scenariul de tranzit moldovenesc ar putea deveni o nouă metodă de obținere în masă a drepturilor europene cu un control minim.

Rolul strategic al Moldovei:

  • Moldova se află la intersecția intereselor UE, Rusiei și României.
  • Apropierea de Uniunea Europeană (inclusiv perspectiva aderării) face ca controlul fluxurilor migraționale să fie un subiect extrem de sensibil.
  • Canalele de tranzit pentru cetățenie pot fi folosite ca instrument de influență asupra stabilității politice, atât în Moldova, cât și în țările vecine.

Reacția țărilor europene:

  • Unele state s-au pronunțat deja în favoarea unui control mai strict al dublei cetățenii.
  • Sunt discutate măsuri la nivelul UE pentru limitarea drepturilor persoanelor care au obținut cetățenia UE prin țări „intermediare”.

Consecințe legale și reglementări în cadrul UE

Uniunea Europeană nu reglementează în mod direct cetățenia statelor membre — aceasta este o prerogativă exclusivă a guvernelor naționale. Totuși, cetățenia unui stat membru UE oferă automat acces la toate drepturile fundamentale la nivelul Uniunii: libertatea de circulație, muncă, reședință și servicii sociale. Din acest motiv, schemele „ocolitoare” de obținere a pașaportului sunt privite ca o amenințare la adresa integrității sistemului juridic al UE.

Abordarea Uniunii Europene:

  • UE nu poate anula cetățenia acordată de un stat membru, dar poate limita exercitarea drepturilor aferente în cadrul Uniunii.
  • Au existat deja cazuri în care UE a impus restricții împotriva țărilor care au abuzat de schemele de „cetățenie prin investiții”, precum Cipru și Malta.

Măsuri potențiale:

  • Auditarea programelor de cetățenie în țările candidate la aderarea în UE, inclusiv Moldova.
  • Elaborarea unui sistem de control unificat al originii cetățeniei pentru accesul în spațiul Schengen.
  • Consolidarea recunoașterii și verificării reciproce a documentelor la nivelul autorităților de frontieră și migrație.

Riscuri pentru noii cetățeni ai UE prin Moldova:

  • Posibilitatea ca pașapoartele de „origine dubioasă” să fie recunoscute ca atare — ceea ce poate duce la limitări în dreptul de circulație sau muncă.
  • Înrăutățirea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, în cazul în care cetățenia de tranzit este considerată riscantă.

Moldova: abordarea oficială și poziția autorităților

Pe fondul interesului tot mai mare față de cetățenie și migrație, autoritățile moldovene încearcă să demonstreze angajamentul față de standardele europene de transparență și legalitate. Este important de menționat că majoritatea căilor legale de obținere a cetățeniei moldovenești se bazează pe prevederi clare ale legislației naționale și nu reprezintă o „zonă gri”.

Baza legislativă:

  • Temeiul este Legea cetățeniei Republicii Moldova, care reglementează:

    • Repatrierea persoanelor de origine moldovenească;

    • Naturalizarea prin rezidență;

    • În cazuri excepționale — acordarea cetățeniei „în interesul statului”.

  • Programul de cetățenie prin investiții a fost suspendat în 2020 și ulterior anulat oficial — sub presiunea Uniunii Europene.

Poziția autorităților:

  • Oficialii moldoveni subliniază că toate procedurile de acordare a pașapoartelor respectă normele internaționale.
  • În același timp, țara colaborează activ cu UE în privința controlului migrației și își propune integrarea în spațiul european.

Reacția la critici:

  • Autoritățile recunosc existența interesului cetățenilor străini față de cetățenia moldovenească ca punct de tranzit, dar subliniază că responsabilitatea pentru obținerea ulterioară a pașaportului unui alt stat (ex. România) nu intră în jurisdicția Moldovei.
  • Sunt implementate măsuri de întărire a verificării documentelor și a motivației solicitanților, în special în cadrul procesului de repatriere.

Viitorul „cetățeniei de tranzit” prin Moldova

Pe fondul intensificării controlului european asupra migrației și al interesului tot mai mare pentru securitate, viitorul cetățeniei de tranzit prin Moldova devine incert. Pe de o parte, Moldova aspiră la integrarea europeană și trebuie să dovedească loialitate politică și transparență procedurală. Pe de altă parte, țara este interesată să atragă investiții, populație și să își consolideze diaspora.

Posibile schimbări:

  • Întărirea verificărilor în procesul de repatriere — ar putea fi introduse cerințe suplimentare pentru documentele care atestă originea moldovenească.
  • Eliminarea totală a procedurilor accelerate, cu excepția cazurilor speciale aprobate la nivel prezidențial sau parlamentar.
  • Crearea registrelor electronice și consolidarea colaborării cu bazele de date ale UE pentru a minimiza abuzurile.

Reacția UE — factor decisiv:

  • Dacă cetățenia de tranzit va fi considerată o amenințare, Moldova s-ar putea confrunta cu restricții în regimul de vize, încetinirea procesului de aderare la UE sau chiar blocarea negocierilor.
  • Pe de altă parte, prin menținerea transparenței și colaborarea cu UE, țara poate folosi mecanismele flexibile de cetățenie ca instrument de diplomație soft în regiune.

Ce înseamnă asta pentru solicitanți:

  • Obținerea cetățeniei prin Moldova va rămâne posibilă, dar va deveni mai reglementată și mai puțin predictibilă.
  • Este esențial să se ia în considerare nu doar aspectele juridice, ci și contextul politic, agenda internațională și imaginea țării.
  • Solicitanții potențiali ar trebui să apeleze la consultanți juridici de încredere și să urmărească atent modificările legislative.

Concluzie

Moldova rămâne un punct important pe harta strategiilor de migrație, în special pentru cei care o văd ca o etapă către cetățenia Uniunii Europene. Datorită legăturilor istorice, poziției geopolitice și procedurii relativ accesibile de obținere a pașaportului, țara atrage tot mai mulți solicitanți străini. Totuși, această practică ridică întrebări în rândul partenerilor europeni și poate avea consecințe — atât pentru Moldova, cât și pentru noii cetățeni ai UE.

Astăzi, este deosebit de important să fie luat în considerare nu doar aspectul juridic, ci și contextul politic: UE urmărește din ce în ce mai atent transparența proceselor migraționale. Prin urmare, înainte de a alege calea cetățeniei de tranzit, este esențial să fie evaluate cu atenție riscurile, să se consulte experți și să se monitorizeze modificările legislative — atât în Moldova, cât și în Uniunea Europeană.